Boboteaza este sărbătorită pe 6 ianuarie, aducând aminte de faptele petrecute în apa Iordanului, unde Mântuitorul a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul.
În ajunul acesei sărbători importante pentru credincioşii ortodocşi şi catolici, preoţii merg în casele oamenilor pentru a stropi cu apă sfinţită. De Bobotează se sfinţesc apele şi, potrivit tradiţiei, se aruncă o cruce mare într-o apă, iar bărbaţii sar pentru a o aduce la suprafaţă. Cine reuşeşte să scoată crucea din apă va fi norocos tot anul şi va fi ferit de boli.
CITEȘTE ȘI: De ce pierdem un an din viață: Motivul banal care are un asemenea efect
„Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice. Sărbătoarea cuprinde motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele“, spun etnologii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.
De Bobotează se ţine o slujbă de sfinţire a apei, care devine aghiazmă şi pe care oamenii o duc acasă în sticluţe, apoi stropesc cu ea casa, livada şi grajdurile animalelor. Datina spune că aghiazma, care ar avea puteri tămăduitoare, trebuie luată timp de opt zile de la sfinţire, dimineaţa, pe nemâncate.
Există numeroase obiceiuri şi superstiţii de Bobotează. De pildă, fetele nemăritate îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi vedea ursitul. În popor se spune că fecioarele care alunecă pe gheaţă acum se vor mărita până la fârşitul anului. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an.
Sărbătoarea este plină de superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul. Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.
CITEȘTE ȘI: Fenomene stranii care pot anunța moartea cuiva: O asistentă dezvăluie ce a observat de-a lungul anilor
În ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.